Programul ar urma să fie implementat în perioada 2024-2030, adică începând de anul viitor, care este unul multi-electoral.
România va cere autorităților europene ca o parte din cheltuielile bugetare cu compensațiile cuvenite furnizorilor de energie și gaze, pentru acoperirea diferențelor dintre costurile de achiziție de pe piețele angro ale acestora și prețurile plafonate prin lege aplicate consumatorilor finali, să îi fie rambursate din fonduri UE.
Guvernul vrea să modifice Legea offshore pentru a putea folosi sumele încasate din impozitul pe veniturile suplimentare ale producătorilor de gaze naturale din perimetre offshore din Marea Neagră și din perimetre onshore de mare adâncime și la plata compensațiilor cuvenite furnizorilor de energie și gaze pentru diferența dintre costurile de achiziție din piețe și prețurile plafonate aplicate clienților finali.
Mai multe prevederi ale primei variante a legislației de compensare a facturilor la energie electrică și gaze naturale de iarna trecută au fost reclamate ca neconstituționale de către doi dintre cei mai mari furnizori de profil din România.
Dacă cetățenii României vor să trăiască într-o țară civilizată atunci trebuie să se obișnuiască cu ideea de a accepta toate obligațiile fiscale pe care această evoluție le implică, una dintre obligații fiind plata datoriilor de natură fiscală la bugetul statului, a spus, la PROFIT NEWS TV, Dan Schwartz, Managing Partner în cadrul RSM România.
Stelian Muscalu, analist economic, are îndoieli în ceea ce privește promisiunile Guvernului cu privire la finalizarea bugetului de stat până la finalul anului, deși surse oficiale au declarat pentru Talk News, emisiune difuzată de PROFIT NEWS TV, că acesta ar urma să fie „pus pe masă” până pe 17 decembrie.
Proiectul de buget de stat elaborat de Guvernul Cîțu prevede reducerea masivă în 2021, cu aproape 89% față de execuția preliminată pe anul trecut, a banilor publici alocați pentru susținerea cultelor religioase, de la circa 249 milioane lei în 2020 la numai 28 milioane lei anul acesta.
Mai multe companii mari consumatoare de energie electric nu vor primi subvenții de la stat pentru acoperirea costurilor cu achiziția obligatorie a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, în baza schemei de ajutor de stat instituită de Guvern cu aprobarea Comisiei Europene, deși au solicitat acest lucru, din cauza faptului că au efectuat disponibilizări de personal, a declarat ministrul Economiei, Virgil Popescu.
Partidul Social Democrat (PSD), cel mai important partid parlamentar, a încasat anul trecut, din cotizații plătite de membrii săi, suma totală de peste 10 milioane lei, potrivit raportării oficiale a social-democraților. Suma pălește pe lângă cele primite de PSD ca subvenție de la bugetul de stat. Astfel, doar în decembrie 2019, partidul a primit 12 milioane lei din această sursă.
Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România și una dintre cele mai mari companii de stat ca volum de afaceri, a anunțat că a luat decizia de a plăti la termen sarcinile fiscale ce îi revin și de nu a face uz de posibilitatea de amânare a achitării acestora, în contextul problemelor generate de COVID19.
Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, susține că fostul ministru de resort Eugen Teodorovici știa încă de la începutul acestui an că deficitul bugetar va depășit 4% din produsul intern brut dacă nu sunt adoptate măsuri suplimentare, fiind informat în acest sens de către angajați ai ministerului.
Ministrul Finanțelor spune că majorarea cu 40% a punctului de pensie din septembrie 2020 va fi inclusă în bugetul de anul viitor, chiar dacă mai mulți analiști au arătat că va pune în pericol situația finanțelor publice. În contrapartidă, spune Cîțu, guvernul va adopta, cel mai probabil prin ordonanță de urgență, un set de măsuri prin care să fie stopate “scurgerile de bani din buget fără niciun fel de noimă”, astfel încât deficitul bugetar să fie “cât mai aproape de 3% din PIB” și să existe și bani de investiții publice.
Planul de reorganizare al CET Govora, aflată în insolvență din 2016, a fost aprobat anul trecut și prezenta deja de la bun început elemente problematice, cum ar fi faptul că principalul creditor al companiei, Complexul Energetic Oltenia, nu va vedea nici un ban din creanța sa de aproape 200 milioane lei. CE Oltenia se confruntă de asemenea cu probleme financiare generate de obligațiile de achiziție de certificate CO2.
Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA) a anunțat, marți, că OUG 114 va afecta întreaga economie a României, va duce la scăderea contribuțiilor la bugetul de stat și nu-i va proteja pe consumatorii casnici, acestea fiind și concluziile unui studiu realizat de Deloitte.
Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a declarat, sâmbătă, pentru Digi24, că proiectul de buget va fi aprobat marți în Guvern și trimis în aceeași zi Parlamentului. Teodorovici susține că este „un buget revoluționar“ și anunță că ordonatorii principali de credite vor trebui să primească aprobare de la ministrul Finanțelor pentru fiecare cheltuială, iar dacă nu se conformează vor fi amendați, transmite News.ro.
Totul a pornit de la faptul că, în decembrie 2017, primarii au constatat că în proiectul de buget de stat pe 2018 apare o prevedere prin care Guvernul "confiscă" jumătate din excedentele bugetare din 2016 și 2017 ale autorităților locale. Cum? Diminuând cu 50% din excedentele bugetare respective sumele alocate primăriilor de la centru pentru echilibrare, din cotele defalcate din TVA și impozitul pe venit.
Guvernul intenționează să restaureze, să consolideze și să refuncționalizeze, cu peste 56 de milioane de lei aproape integral din buget, Palatul Nifon Mitropolitul din București, monument istoric construit în 1895 și aflat într-o stare avansată de degradare. Proiectul este inițiat la solicitarea Arhiepiscopiei București, care vrea să înființeze în Palat un centru educațional și social-pastoral.
Curtea de Conturi a formulat în perioada 2010-2017 un număr de 752 de sesizări către organele de cercetare penală, cu o valoare totală a prejudiciului estimată la circa 11,2 miliarde lei, din care procurorii au soluționat doar 171. Dintre cele soluționate, peste 77%, respectiv un număr de 132 de cauze, au primit soluții de clasare, se arată în sinteza unui raport recent al Curții.
E.ON Energie era liderul pieței locale de furnizare de gaze naturale pentru clienții casnici la finalul anului 2016, cu o cotă de aproape 49%, celălalt mare jucător fiind Engie, cu aproape 42%. Compania și-a majorat cu 55% profitul net în 2016, la 173,6 milioane lei, pe fondul menținerii cifrei de afaceri la circa 4,8 miliarde lei.
Ministerul Public, care include parchetele, DNA și DIICOT, are programate pentru anul viitor credite bugetare totale de 1,234 miliarde lei, în creștere cu 0,24% față de execuția preliminată pe 2017 (1,231 miliarde lei), potrivit anexelor la proiectul de lege de aprobare a bugetului de stat pe 2018, elaborat de Guvernul Tudose. Pentru SRI, SIE și STS, proiectul prevede majorări de cheltuieli de 13%, 16% și 22%.
Bugetul de stat adoptat de Parlament este considerat ambițios și optimist de guvernatorul Mugur Isărescu, care salută, însă, angajamentul pentru un deficit de sub 3% din PIB.
Proiectul privind autonomia Ținutului Secuiesc prevede că autoritățile de autoadministrare ale regiunii ar urma să beneficieze din partea bugetului central de stat al României de o "echilibrare financiară" care să înlăture "efectele negative provenite din distribuirea inechitabilă a resurselor financiare potențiale", fără ca această finanțare de la centru să afecteze libertatea decizională a autorităților Ținutului.
Majorările salariale de 10% pentru bugetari, decise de Parlament la finalul anului trecut, care se aplică inclusiv senatorilor și deputaților, au dus la creșterea cheltuielilor salariale ale celor două Camere cu aproape 290.000 de lei lunar, potrivit datelor publicate de Camera Deputaților.
Două dintre cele mai profitabile companii energetice, una controlată de statul român (Romgaz), iar cealaltă având statul drept cel mai mare acționar (Electrica SA), figurau, la finalul anului trecut, pe lista ANAF a marilor contribuabili cu obligații restante la bugetul de stat, datoriile neplătite ale acestora ridicându-se, potrivit Fiscului, la suma totală de aproape 60 milioane lei.